Video art & herbal installation
(RO)
Proiectul Harvest | Recolta marchează începutul cercetărilor mele asupra relației intersecționale dintre feminism, ecologie și politică, evidențiind exodul ca formă de marginalizare și dislocare socio-ecologică.
În cadrul acestui proiect, analizez migrația socio-climatică și impactul acesteia asupra femeilor din comunitățile românești.
Conceptul de intersecționalitate, introdus de teoreticiana juridică Kimberlé Crenshaw în 1989, servește drept cadru de referință pentru înțelegerea acestui fenomen, evidențiind critic colonialismul, patriarhatul și capitalismul ca factori de opresiune asupra femeilor și a naturii.
Femeile aflate în exod se confruntă cu forme specifice de vulnerabilitate, inclusiv violența de gen, exploatarea economică și pierderea legăturii cu tradițiile ecologice legate de pământ și natură. În multe culturi, femeile sunt păstrătoarele acestor tradiții, iar pierderea terenurilor nu afectează doar economia, ci și modul în care comunitățile își mențin sustenabilitatea.
Un exemplu relevant este regiunea Olteniei (situată în sud-vestul României), una dintre cele mai vulnerabile zone ecologic din țară. Deșertul Olteniei este o zonă aridă de aproximativ 800 km², reprezentând 6% din suprafața județului Dolj, și se întinde de la orașul Calafat până la Dăbuleni.
Cauzele acestui dezastru ecologic includ defrișarea perdelelor forestiere, distrugerea sistemelor de irigații și de extragere a apei, agricultura excesivă și lipsa educației ecologice în rândul comunităților urbane și suburbane. Procesul de deșertificare generează un ecosistem sărăcit și contribuie la intensificarea fenomenului migraționist, atât intern, cât și internațional, în rândul femeilor din zona afectată.
Din perspectiva migrației socio-climatice, procentajul femeilor din Oltenia care migrează variază în funcție de context, incluzând factori precum tipul de migrație (internă sau internațională), durata acestui proces și diferențele dintre emigrare și imigrare.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) de la recensământul din 2021, peste 50% dintre migranții interni sunt femei, acest procent fiind influențat de factori precum accesul la locuri de muncă și educație. Odată cu fenomenul deșertificării și exodului rural, aceste comunități au devenit din ce în ce mai sărace.
Decolonizarea și recuperarea ecologică sunt acțiuni esențiale pentru inversarea acestui proces socio-ecologic, prin măsuri de reconstrucție a ecosistemelor forestiere, combaterea degradării solului și a poluării, reducerea pierderii carbonului din sol și reabilitarea sistemelor de irigații și extragere a apei, alături de promovarea educației ecologice în comunitățile urbane.
Proiectul Harvest | Recolta include o serie de lucrări de artă video, printuri înrămate cu declarații ale femeilor din zonele afectate, precum și o instalație ready-made formată din patru minisere care conțin plante, articole de îmbrăcăminte și nisip, constituind un exercițiu emoțional de arhivare.
(EN)
Harvest | The harvest project marks the beginning of my research on the intersectional relationship between feminism, ecology, and politics, highlighting exodus as a form of marginalization and socio-ecological dislocation.
Within this project, I analyze socio-climatic migration and its impact on women from Romanian communities.
The concept of intersectionality, introduced by legal theorist Kimberlé Crenshaw in 1989, serves as a framework for understanding this phenomenon, critically emphasizing colonialism, patriarchy, and capitalism as factors of oppression against women and nature.
Women in exodus face specific vulnerabilities, including gender-based violence, economic exploitation, and loss of connection to ecological traditions related to land and nature. In many cultures, women are the keepers of these traditions, and land loss affects not only the economy but also how communities sustain themselves.
A relevant example is the Oltenia region (located in southwestern Romania), one of the most ecologically vulnerable areas in the country. The Oltenia desert is an arid zone of approximately 800 km², representing 6% of Dolj County’s area, stretching from the city of Calafat to Dăbuleni.
The causes of this ecological disaster include deforestation of forest strips, destruction of irrigation and water extraction systems, overagriculture, and lack of ecological education in urban and suburban communities. The desertification process creates a depleted ecosystem and contributes to intensifying migration phenomena, both internally and internationally, among women in the affected area.
From a socio-climatic migration perspective, the percentage of women in Oltenia who migrate varies depending on the context, including factors such as type of migration (internal or international), duration, and differences between emigration and immigration.
According to data from the National Institute of Statistics (INS) from the 2021 census, over 50% of internal migrants are women, with this percentage influenced by factors such as access to jobs and education. With desertification and rural exodus, these communities have become increasingly impoverished.
Decolonization and ecological recovery are essential actions to reverse this socio-ecological process through measures such as reconstructing forest ecosystems, combating soil degradation and pollution, reducing carbon loss from the soil, and rehabilitating irrigation and water extraction systems, alongside promoting ecological education in urban communities.
The Harvest | The Harvest project includes a series of video artworks, framed prints featuring statements from women in affected areas, and a ready-made installation consisting of four mini-seras containing plants, clothing items, and sand, constituting an emotional archiving exercise.
This project is part of Media Art Project, a collective exhibition, organized by Reduta Cultural Center, Brașov, Ro. Artists: Zoița Delia Călinescu, Denis Flueraru, and Zsigmond Lucza.
Curator: Ana Canpean